Fiecare om trece, la un moment dat, prin perioade grele: boală, pierderea unui loc de muncă, singurătate, griji pentru copii sau pentru viitor. În astfel de momente, credința nu ne scutește de dificultăți, dar ne dă un loc sigur în care să ne sprijinim.
Domnul este Păstorul meu
Psalmul 23 a fost o sursă de mângâiere pentru generații întregi. El începe cu o mărturisire simplă: „Domnul este Păstorul meu: nu voi duce lipsă de nimic.” (Psalmul 23:1). Un păstor își cunoaște oile, le conduce spre pășuni bune și le apără de pericol. Așa Se îngrijește Dumnezeu și de noi.
Psalmistul nu promite că nu vor exista văi întunecate, ci că nu vom fi singuri în ele: „Chiar dacă ar fi să umblu prin valea umbrei morții, nu mă tem de niciun rău, căci Tu ești cu mine.” (Psalmul 23:4).
Nu te teme
De-a lungul Bibliei, Dumnezeu repetă adesea aceeași încurajare: „Nu te teme.” Prin profetul Isaia, El spune: „Nu te teme, căci Eu sunt cu tine; nu te uita cu îngrijorare, căci Eu sunt Dumnezeul tău; Eu te întăresc, tot Eu îți vin în ajutor” (Isaia 41:10). Frica este o reacție firească, dar nu trebuie să fie cea care ne conduce.
Când ne simțim copleșiți, putem lua aceste promisiuni și le putem rosti în rugăciune. Ele nu sunt cuvinte goale, ci angajamentul unui Dumnezeu credincios.
Dumnezeu lucrează spre bine
Pavel scrie o promisiune care nu explică toate suferințele, dar ne dă încredere: „De altă parte, știm că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu” (Romani 8:28). Nu toate lucrurile sunt bune, dar Dumnezeu poate scoate binele chiar și din cele mai grele situații.
Uneori înțelegem acest lucru abia mai târziu, privind înapoi. Alteori îl vom înțelege doar în veșnicie. Până atunci, putem merge înainte cu încredere, știind că Dumnezeu nu ne-a părăsit.
Pentru reflecție
Prin ce încercare treci acum? Alege una dintre promisiunile din acest studiu, scrie-o pe o hârtie și citește-o în fiecare dimineață. Dacă dorești ca biserica să se roage pentru tine, trimite-ne o cerere de rugăciune.
Versetele sunt citate din traducerea Dumitru Cornilescu (1924).