Mulți oameni cred, în adâncul inimii, că trebuie să fie „suficient de buni” pentru ca Dumnezeu să-i accepte. Biblia aduce însă o veste mult mai bună: mântuirea nu este o răsplată pe care o câștigăm, ci un dar pe care îl primim. Acest adevăr stă în centrul credinței adventiste și schimbă felul în care ne raportăm la Dumnezeu.
Toți avem nevoie de har
Scriptura este sinceră cu privire la starea noastră: „Căci toți au păcătuit și sunt lipsiți de slava lui Dumnezeu. Și sunt socotiți neprihăniți, fără plată, prin harul Său, prin răscumpărarea care este în Hristos Isus.” (Romani 3:23-24). Nimeni nu este prea bun ca să nu aibă nevoie de har și nimeni nu este prea departe ca să nu-l poată primi.
Păcatul nu este doar o listă de greșeli, ci o despărțire de Dumnezeu, sursa vieții. De aceea, consecința lui este gravă, dar răspunsul lui Dumnezeu este și mai mare: „Fiindcă plata păcatului este moartea, dar darul fără plată al lui Dumnezeu este viața veșnică în Isus Hristos, Domnul nostru.” (Romani 6:23).
Mântuiți prin credință
Pavel rezumă Evanghelia în câteva cuvinte: „Căci prin har ați fost mântuiți, prin credință. Și aceasta nu vine de la voi; ci este darul lui Dumnezeu. Nu prin fapte, ca să nu se laude nimeni.” (Efeseni 2:8-9). Credința nu este un merit, ci mâna întinsă care primește darul oferit de Dumnezeu.
Faptele bune nu ne câștigă mântuirea, dar ele urmează în mod firesc. Cine a fost iertat mult învață să iubească mult. Ascultarea devine un răspuns de recunoștință, nu o încercare de a-L impresiona pe Dumnezeu.
Un nou început, în fiecare zi
Harul lui Dumnezeu nu se oprește la ziua în care am crezut prima dată. El ne însoțește zi de zi, chiar și atunci când greșim din nou. Ioan ne încurajează: „Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios și drept ca să ne ierte păcatele și să ne curățească de orice nelegiuire.” (1 Ioan 1:9).
Această siguranță nu ne face nepăsători, ci ne dă pace. Nu mai trăim cu frica de a nu fi acceptați, ci cu bucuria de a fi copii iubiți ai lui Dumnezeu, care cresc pas cu pas în asemănarea cu Isus.
Pentru reflecție
Există în viața ta ceva pentru care crezi că Dumnezeu nu te poate ierta? Citește din nou 1 Ioan 1:9 și adu acel lucru înaintea Lui în rugăciune. Ce s-ar schimba dacă ai trăi în fiecare zi cu certitudinea că ești iubit și acceptat?
Versetele sunt citate din traducerea Dumitru Cornilescu (1924).